ce faci pe 17 martie ? Marți, Mar 15 2011 

Te duci la facultate? Mergi la cumpărături ? Te plimbi prin parc, te bucuri de soare? Ce faci ?
Dacă vrei să faci altceva, dă-mi voie să îți propun să mergi la târgul de universități RIUF, ce va avea loc la Hotelul Unirii, începând cu 10 dimineața și terminând cu 6 seara.

Vino să afli cum poți studia în Danemarca sau Suedia cu zero euro pe lună.

Anunțuri

3,2,1…. 00 : 00 ! Miercuri, Ian 5 2011 

Pfff…mi-au amorțit degetele de când am scris ultima oară…Poate v-ați întrebat pe unde am dispărut, poate nu. Oricum… nu am dispărut nicăieri, doar mi-am schimbat sediul și am schimbat stilul de viață și asta mi-a cam ocupat timpul. 😀

N-am mai scris de anul trecut…cum sună : ”de anul trecut..” De parcă anul trecut nu ar fi la 5 zile distanță…După ce m-am dezintoxicat de mâncarea de sărbători și m-am lepădat de spiritul sărbătorilor, am gândit un pic problema la rece.

Ce înseamnă sărbătorile la români ? Nașterea lui Iisus Hristos, Mântuitorul nostru. Bla bla.. Cui îi pasă ? Mâncare și băutură să fie ! Fie că recunoaștem sau nu, folosim sărbătorile ca scuze pentru kilogramele în plus, mahmurelile de a doua zi și pentru faptul că din 500 de mesaje mai avem 100. Că doar nah…trebuie să dai mass-uri telefonice tuturor , în caz că uită careva că e Crăciunul. ( mulțumesc, apropos pentru mesaje ) Am răspuns, din politețe, deși pentru mine aveau valoare doar cele care îmi erau adresate, chiar dacă ar fi sunat și așa : ”Crăciun fericit, fă !” Măcar știu că eu sunt ”fă”. :))

Crăciunul , ca Crăciunul. Înțeleg gălăgia care se face în jurul lui. Ceea ce mă intrigă pe mine este revelionul. Desigur, este alt prilej de chefuială, însă în cinstea a ce? Gura lumii zice că în cinstea noului an, însă factual vorbind, sărbătorim un moment. Momentul când țaigul de la ceas bate ora 12, când Bănică Jr. de la ProTv sau Dan Negru de la Antena 1 urează românilor ”La mulți ani , oameni buni, la mulți ani!”, momentul când în față te lovește un jet de șampanie sau vin spumant..și exemplele pot continua. Un moment ! Un interval foarte scurt de timp și timpul nu e decât o iluzie…

Apoi trece și acel moment, ca și multe altele din viața ta, dar pe care nu le-ai sărbătorit cu atâta fast. Și te gândești că ai mai trecut de un an, și îți vin în minte toate mass-urile de pe telefon : ”La cumpăna dintre ani…fii mai bun..mai bla bla bla…să ai parte de noroc și fericire în noul an..pe Madonna ca vecină..bla bla bla…”

Și te gândești că da, ești în 2011, însă asta nu înseamnă nimic…Nu poți să tragi o linie și să zici : Gata, e 2011 ! De pe 1 sunt un alt om. Dar 1 cade sâmbătă , și ca pe multe alte lucruri pe care vrei să le faci în viață ( diete, mai mult sport, să-ți schimbi freza ), nu poți să le începi sâmbătă. Trebuie să începi de luni. Dar luni încă te refaci după petrecerea de noul an și tot amâni…

Și-ți dai seama că ești în anul 2011, dar tu ești același om, duci aceeași viață. Nu s-a produs nici o schimbare pentru care, probabil, ai chefuit de vineri seară până…ți s-a tăiat firul. Nimic din interiorul tău nu-ți spune că e 2011 și probabil nici nu ți-ai da seama de asta dacă de fiecare dată când te uiți la telefon nu ai vedea acolo X-ian-011, sau dacă lumea cu care te întâlnești nu ți-ar zice ”La mulți ani !” în loc de ”Salut !”, de parcă ar fi ziua ta onomastică.

Chiar dacă în calendar scrie 2011 în loc de 2010, asta nu înseamnă că tot ce s-a întâmplat în anul trecut rămâne acolo. Ai un trecut care te urmărește, indiferent la câte petreceri de revelion mergi. Un an nou nu îți aduce o viață nouă. Îți dă șansa unui nou început. Însă aceeași șansă ți-o dă fiecare zi, fiecare oră, minut sau secundă care trece pe lângă tine fără să o observi. Așa că nu mai trăi de la an la an, ci de la clipă la clipă.

Vorba zilei : Care-i treaba măgarului de unde bea oaia apă  ?

Fabricat in Romania Marți, Oct 19 2010 

Am observat în ultimul timp la copatrioții mei o puternică înclinație spre limbile străine și deja nu cred că mai trebuie să vă spun că limba engleză ia locul graiului românesc şi că zilnic suntem bombardaţi cu barbarisme care mai de care : „targheturi”, „brenduri”, „trenduri”, „heir stailist” şi lista continuă.

Limba engleză câştigă tot mai mult teren , mai ales în domeniul muzical. Românașii noștri vor tot mai mult să se detașeze de limba-mamă de dragul pieței care cere versuri pe limba engleză ( și nu numai ). Încearcă din ce în ce mai mult să semene celor de peste hotare nu numai prin versuri, ci și prin videoclipuri. Dar nu încearcă  suficient de mult, pentru că sunt câteva ”chichițe” care îi dau de  gol. De parcă accentul nu ar fi de  ajuns, dați-mi voie să semnalez câteva alte greșeli . :))

Într-un fel, nu îi poate nimeni învinovăți. Limba engleză este una foarte frumoasă și melodioasă…Și asta se datorează, spre exemplu, consoanelor ”moi„ precum ”r”.

La   o adică,”shit” sună mai frumos decât ”căcat„. Când înjuri pe engleză, e altfel. Nu te simți așa de păcătos. Mai degrabă zici „fuck it!„ decât să zici ”la dracu!”, așa cum mai degrabă ”daunladezi” de pe net, că dacă descarci, practici piraterie, ceea ce ar fi ilegal.  Și alt plus al limbii este scurtimea unor cuvinte cum ar fi „God”. E mai ușor să zici ”Oh,my God!” (sau ,și mai scurt ”OMG!”) decât : ”Oh, Dumnezeul meu !”. În scurt timp nu m-ar mira să-i aud pe oameni zicând : ”God ajută” sau  ”God ferește” !

Mai găsesc  interesant modul în care limba engleză poate crește respectul de sine al unora. Chiar dacă serviciul, pardon !, ”job-ul”,presupune spălatul părului și aranjarea lui , cel care face ”operațiunea” nu se cheamă ”frizer”, sau „coafeză”, ci ”hair-stylist”. De   asemenea, pentru a detensiona relația subaltern-superior, superiorul nu se mai numește ”șef”(”șăf”), ci ”manager”. Deci, practicanții nu mai sunt nici frizeri, nici șefi…sunt ”heir-stailiști”, „menegeri”…Oau! Ce grozăvie ! 8-|  Și aș putea continua cu astfel de exemple, însă de fiecare dată s-ar constata faptul că schimbarea termenului care definește o profesie nu modifică și ce presupune aceasta.

Există , totuși, un caz mai special : recent, pe plaiurile mioritice ,s-a desfășurat o campanie intitulată ”Let’s do it, Romania !”. Titlul sună bine și îl invită pe cititor la…ceva…la ce ? Aici e problema. Pentru cel care nu știe scopul campaniei, sau are o imaginație mai sălbatică, acesta îl poate invita la o partidă de sex, întrucât asta ar sugera titlul , la prima vedere( ”Să o facem, România!” ) ( Sexul vinde. Din nou. ). În acest caz, titlul, indiferent de limbă, schimbă semnificația a ceea ce reprezintă.

Și cum aș putea să uit de farsa  cu ciocolata  „Rom” ? Personal, nu le-am înghițit pastila publicitară cu ”the taste of coolness” ( cu gustul abilității de a fi cool – alt barbarism ). Eu cred că Rom a vândut bine până acum și va vinde în continuare și fără steagul americanilor…Ne-au invadat ei cu limba lor, însă nu ne vor băga și steagul pe gât! Și oricum, cei de la Rom au avut reclame și mai bune. Vă amintiți de celebra replică : ”Partidul te vrea tuns, roacăre !” :)) ?

Nu e ca și cum zace în mine un puternic sentiment de patriotism și aș fi o ipocrită să spun că nu-mi mai scapă cuvinte și în limba engleză, însă încerc pe cât posibil să evit combinarea celor două limbi, așa cum frecvent se face pe site-urile de socializare ( fapt care îl deranjează pe românul din mine ) : „cât de sweet / cute / funny !” , ”ce true !” etc. 8-|

The End.

Sfârșit.

Vorba zilei : Intră cine vrea, iese cine poate.

Biiiiiiip ! Miercuri, Sep 8 2010 

Avertisment : Acest articol nu este recomandat persoanelor cu vârsta sub 15 ani şi  puritanilor. Tipul articolului : licenţios.

Am scris eu cu 2 articole în urmă (adică acum multe săptămâni) despre rivalitatea dintre bărbaţi şi femei. Este o bătălie care nu cred că va avea  sfârşit şi nici victorioşi pentru că, după cum am menţionat atunci, „există prea multă fraternizare cu inamicul”. Dar, ca să condimentez lucrurile , aduc un argument  în favoarea sexului feminin. ( A nu se considera o acţiune feministă !! )

Se ştie deja că sexul feminin e „sexul frumos” şi lumea evidenţează asta ( probabil în mod inconştient) de fiecare dată când vor să descrie ceva în mod pozitiv : „ ce maşină piz- – – -ă !”, „ ce piz- -s era îmbrăcată !” .

De asemenea, cuvântul la care mă refer şi de care sunt sigură că v-aţi dat seama, este folosit şi pentru a identifica orice persoană care nu e bărbat : „-L-am văzut ieri pe X în oraş .” – „Cu cine era?” –„Cu o p- – -ă.

Asta este în dezavantajul  femeilor, zic eu. Fetele nu ar spune :  -„Cu o p- -ă.” , ci : „Cu un tip /băiat/bărbat.” Pentru bărbaţi, femeile sunt la fel, reprezintă acelaşi lucru, cum între ei se strigă pe acelaşi nume : „C- – -e !!

Ceea ce este dezavantajos pentru bărbaţi este faptul că tot ce e de rău, este descris folosind cuvântul care le desemnează sexul : „-Bă, eşti prost ca p – – a !” „Azi părul îmi stă ca p- -a!” , „Eşti o p- -ă bleagă!” etc.

Nu ştiu din ce cauză lumea se limitează la cuvintele acestea două pentru a se exprima, când vocabularul nostru e atât de bogat. Poate din lipsă de imaginaţie, din comoditate, având în vedere la cât de îndemână sunt aceste cuvinte, poate din obşnuinţă…Oricare ar fi motivul nu cred că este om care să nu-şi fi băgat p- -a în ea viaţă , sau care să nu-i fi zis uneia care l-a enervat că e o p- – – ă proastă. :))

Vorba zilei :  „Vine pupăza şi spune : „vreau să stau şi eu aici ! Pu-pu-pu-la-la-la !! Vreau să stau şi eu aici” !

P.S Acest articol nu instigă la folosirea cuvintelor vulgare !!!!

Spre amuzamentul vostru…

Crezi sau nu ? Sâmbătă, Iul 10 2010 

„Crezi în dragoste la prima vedere, sau mai trec o dată pe lângă tine ?” „Mai treci! O dată, de două ori, de o sută de ori!” Nu cred în dragoste la prima vedere şi nu pot să îi înţeleg pe cei care zic : „ Ne-am îndrăgostit din prima clipa în care ne-am văzut.”

Dragostea presupune atracţie fizică în aceeaşi măsură în care presupune compatibilitate pe plan intelectual, spiritual, etc. Ce au simţit ei la prima vedere , sau cel puţin unul dintre ei, a fost o puternică atracţie fizică. A văzut în cealaltă persoană  idealul de frumuseţe exterioară , însă doar atât. Restul a fost noroc. A avut noroc atunci când ea/el a acceptat să poarte o conversaţie şi , eventual, să iasă la o întâlnire.  Apoi norocul a crescut în proporţii când a descoperit în celălalt/cealaltă şi frumuseţea interioară. Şi apoi, pe principiul „dacă dragoste nu e, hai să facem!” , s-au îndrăgostit.

Nu a fost „lucrare divină” , „alinierea perfectă a planetelor” sau „dragoste la prima vedere” :)) . A fost noroc. Norocul de a găsi în persoana care l-a atras fizic din primul moment „lungimea de undă” egală cu a sa , care să îl şi ţină alături de ea.

Sau, poate că dragostea e atât de oarbă încât cei doi se limitează doar la ceea ce e la suprafaţă, atracţia fizică dintre ei suprimând orice nevoie de înţelegere pe alt plan. Cine ştie ? ( Asta ar fi prima alegere a celor care lasă limbajul trupului să-l muţească pe cel verbal, şi anume a bărbaţilor,că e deja ştiut că femeile vorbesc…vorbesc mult şi le place ! :)) )

Oricum ar fi, nu e de ajuns să treci prin faţa mea ca să mă îndrăgostesc. Trebuie să te mai şi opreşti. Şi să şi vorbeşti, că doar.. sunt femeie..:))

Vorba zilei : Capul face, capul trage !

1, 2 , 3 şi…război ! Miercuri, Iun 23 2010 

Ce războiul stelelor ? Ce Războiul Rece ? Minciuni ! Războiul sexelor ! Ăsta da, război ! :)) Sexul masculin şi cel feminin sunt într-o continuă confruntare. Pentru ce? Pentru…supremaţia în casă , la locul  de muncă, pentru locuri mai bune de parcare…pentru orice chestiuţă! De ce ? PENTRU CĂ…..

  1. Un bărbat cu burtă e un bărbat bine, care se întreţine, sau eventual, care are o femeie gospodină care îi găteste bine. O femeie cu burtă e una care stă toată ziua şi „bagă în ea”  şi se uită la televizor sau se fereşte de alte activităţi fizice.
  2. Un bărbat care  a avut mai multe femei, e un macho în ochii tovarăşilor şi un afemeiat în ochii femeilor, dar o femeie care a avut mai mulţi bărbaţi e o curvă în ochii amândurora.
  3. Un bărbat păros (dar nu PREA păros ) emană masculinitate şi naturaleţe în starea ei brută. O femeie păroasă…dă dovadă că nu se îngrijeşte.
  4. Un bărbat care are prea multă grija de el, ori e metrosexual, ori e homosexual. În schimb, o femeie care se supra-îngrijeşte…e doar femeie !
  5. Doi bărbaţi gay sunt…bleacs ! Sunt intoleraţi de societate, în timp ce două femei lesbiene sunt acceptate, că doar reprezintă sexul frumos la puterea a doua.
  6. Excitabilitatea bărbatului este vizibilă şi-l poate pune într-o situaţie jenantă. O femeie în aceeaşi stare, însă, nu riscă să aiba vreo…. protuberanţă care să o incomodeze.
  7. Femeile sunt mult mai predispuse la celulită decât bărbaţii şi celulita pentru o femeie e ca un stigmat social. Bărbaţilor nu le plac femeile cu „aspect de coajă de portocală”, dar ei nu înţeleg că o mare contribuţie la acest aspect o are faptul că suntem femei , şi ca femei, avem scopul de a procrea şi de aceea Mama-Natură ne-a „înzestrat” cu mai multă grăsime pe abdomen, coapse  şi şolduri.
  8. Bărbaţii cred că fără spermatozoizii lor nu s-ar putea face alţi copii şi femeile cred că fără ovulele şi ovarele lor, care să găzduiască spermatozoizii, nu ar fi posibilă aducerea pe lume a unei fiinţe.
  9. Atât bărbatul cât şi femeia trebuie să ştie să facă de toate în casă, dar fiecare face numai treburile lui, pe motiv că pentru restul, există celălalt.
  10. Bărbatului care plânge e un „fătălău”, în timp ce pentru o femeie e absolut normal să verse lacrimi.

Şi  lista ar putea să continue , dar o voi completa când voi fi mai bătrână. :)) Poate până atunci, războiul se va sfârşi. Şi eu cred că femeile vor învinge, pentru că bărbaţii nu numai că sunt minoritari, dar încep să meargă pe deviza : „Dacă nu îi poţi învinge, treci de partea lor”.Vezi toţi transsexualii şi homosexualii şi restul pseudo-bărbaţilor.

Dar ultimul cuvânt pe astăzi aş vrea să i-l las lui Henry Kissinger : „No one will ever win the battle of the sexes; there’s too much fraternizing with the enemy. “(Nimeni nu poate câştiga războiul sexelor. Există prea multă fraternizare cu inamicul)

Vorba zilei : Eşti cu tăci capu?

Al VI-lea simţ Luni, Mai 3 2010 

Să ai al VI-lea simţ nu înseamnă să vorbeşti cu decedaţii, să ţii prosoape pe cap şi totuşi să ştii ce a scris X pe o foaie, să te uiţi la o bucată de material şi să spui cine e proprietarul, unde e, cu cine , etc.

După mine, să ai al VI-lea simţ inseamnă să nu fi făcut cei 7 ani de acasă la „fără frecvenţă” , să ştii să-i respecţi pe cei din jurul tău, respectându-te astfel pe tine. Înseamnă să ştii să taci când trebuie să taci , şi să deschizi gura când e nevoie, dar să ai grijă la ceea ce iese din ea, pentru că „orice spui va fi folosit împotriva ta în curtea de judecată” şi nu mă refer neapărat  la tribunal, ci la cealaltă curte, în care judecătorul şi juraţii  sunt prietenii tăi şi s-ar putea ca sentinţa lor să fie crudă şi dureroasă. Poate beţele si pietrele îţi vor rupe oasele, însă cuvintele îţi vor rupe inima. Şi nu vei putea să o pui în ghips.

Să ai al VI-lea simţ înseamnă să ştii să păstrezi un secret şi orice ar fi, să nu-l foloseşti împotriva celuilalt. Să ştii să îţi asumi o greşeala şi să suporţi consecinţele cu demnitate. Înseamnă să ai limite , indiferent de ce ai face (aproape indiferent ). Înseamnă să ştii să te întinzi numai cât ţi-e plapuma. Înseamnă să ştii să asculţi. Înseamnă să ştii „cuvintele magice” şi să le foloseşti ori de cîte ori este cazul. Să răsplăteşti binelui cu bine şi să nu reproşezi altcuiva binele făcut….să…să…

Să ai al VI-lea simţ nu înseamnă să fii paranormal, ci înseamnă să ai tăria de a nu te lăsa dus de valul în care este prinsă lumea de astăzi, lume al cărei obraz se îngroaşă considerabil. Şi ca să îl parafrazez pe I.L. Caragiale , simţul acesta este „admirabil, sublim putem zice,  însă lipseşte cu desăvârşire” .

Vorba zilei : Bărbatul fără burtă e ca cerul fără stele.

Aţi păscut fericiţi ? :)) Miercuri, Apr 7 2010 

Blogule, bloguţule,

Ce mai faci drăguţule ?

Că de când nu am mai scris,

Mult timp s-a mai scurs.

Mai exact, 30 de zile. 30 de zile care au trecut ca vântul pe lângă mine. Aniversări, proiecte, şi nu în cele din urmă, Paştele. Cea mai mare sărbătoare  a ortodocşilor. Şi această sărbătoare, ca şi Crăciunul, şi-a pierdut semnificaţia religioasă şi s-a transformat într-o goană nebună după mâncare , petreceri, chiar şi cadouri despre care spunem că le-a adus iepuraşul de Paşte. Nu ştiu dacă v-aţi  gândit la asta sau nu, dar sărbătorile  sfidează legile naturii. De când renii zboară şi bătrânii graşi încap pe coşul casei ? ( Eu stau la bloc, şi nu-mi pot explica pe unde vine ). Şi, ca să rămân la Paşte, de când iepuraşul face ouă ? Iepurele e mamifer şi se înmulţeşte prin pui vii, nu prin ouă. ( Doar şi vorba aia „se …iubesc ca iepurii, că au atâţia copii” ).

De fapt, iepuraşul de Paşte nu e made in Romania, dar oricare ar fi ţara lui de origine, oamenii ăia nu ştiu că iepurele nu stă cloşcă ? Ori e un miracol al naturii, ori e o născocire capitalistă. Oricum ar fi , merge ! Vinde produsele pascale aşa cum o femeie goală sau un titlu gen „ Bote e transsexual ”pe  o copertă  vând  întregul  tiraj  al unei reviste într-o oră. Nu pot decât să-i felicit pe cei care ştiu să vândă acest simbol „pascal” şi să-i compătimesc pe cei care  închid ochii , dar  deschid portofelul.

O tradiţie made in Bucovina, vizează „blidul” sau coşul de Paşte, care trebuie dus la biserică după slujba de Înviere pentru a fi sfinţit. Şi din toată experienţa mea legată de „mersul cu blidul” pot să spun că  (pe lângă o oboseală grozavă ) nu am simţit nimic altceva decât spiritul de competiţie care plutea în aer între cei prezenţi . Fără să-mi dau seama participam la un eveniment gen  „show room ” care urma să se incheie cu decernarea  premiului „Coşul anului”.  Coşuri care mai de care mai încărcate cu tot felul de mezeluri , prăjituri , şi alte alimente care trebuiau să arate bună-starea  proprietarului.  Spre ruşinea mea, nu am câştigat nici măcar o menţiune. 😦 :))  

Hristos a înviat !

Vorba zilei : Viaţă la ţară – frumoasă la oraş.

08.03.2010 Luni, Mar 8 2010 

E persoana din care ai ieşit, dar în care nu te vei mai întoarce  nici dacă eşti trimis acolo. E persoana care te plesneşte când nu eşti cuminte, ca apoi să-i pară rău şi să te mângâie cu ochii înlăcrimaţi. E întruchiparea a tot ceea ce iubeşti şi urăşti în acelaşi timp. Iubeşti faptul ca îţi este alături când toţi te lasă, că te citeşte ca pe o carte deschisă şi ştie ce  sfat să-ti dea , că îţi aduce mâncarea la pat când  te simţi rău şi face tot ce îi stă în puteri ca tu să-ţi revii, cu riscul de a deveni sufocantă , că te apără în faţa tatălui sau a oricui altcuiva, că nu te dă niciodată lui Bau-Bau deşi te ameninţă cu asta, că ştie să te mintă frumos fără ca tu să-ţi dai seama, că…

Nu-ţi place totuşi când  îţi subevaluează  maturitatea, când te ceartă din cele mai mărunte motive, când te cicăleşte şi-ţi ţine teorii, când nu te lasă să mănânci desertul înainte de masă , când nu-ţi dă atâţia bani pe câţi ai vrea, când te sună atunci când eşti în oraş şi te verifică şi te cheamă acasă, când nu te lasă să ieşi cu X sau cu Y şi nu te lasă în club şi e mereu atât de ingrijorată încât poate deveni paranoică, când….

E acea persoană  pe care , probabil, te superi mai des decât o iubeşti  şi căreia îi spui tot mai rar ce simţi  pe măsură ce creşti.

E vocea caldă care te alintă şi ţipătul ascuţit care te ceartă, e omul care şi-ar da şi viaţa ca tu să te naşti, sau ca să vezi lumina zilei de mâine. E mama ta.

La mulţi ani mamelor şi….m.i.l.f.-urilor ( :> :)) ) !

Vorba zilei : Dacă dragoste nu e, facem !

-Ba nu! -Ba daaaaaa ! Marți, Feb 16 2010 

Tot ce e mai bun în viaţă, ori  e  ilegal, ori e imoral,  ori îngraşă. Ce e interzis a fost, este şi va fi mereu mai bun decât ce-i permis. Şi nu e mai bun pentru că e mai gustos ( ca ciocolata interzisă la dietă ) , ci pentru că ne stârneşte atât de tare interesul încât  ni se pare cel mai bun. Şi e interzis doar pentru că aşa a fost etichetat de către o persoană autorizată în….interziceri. :-??   Interzisul a stârnit curiozitatea omului încă de  când stătea în peşteră şi băga mâna în foc să vadă ce păţeşte. Desigur că el nu ştia ce-l aşteaptă, însă noi ştim ce consecinţe au faptele noastre şi totuşi băgăm mâna în foc.  Până nu ni s-a zis să nu băgăm degetul în priză, nu eram interesaţi de ea , la fel şi cu celelalte interdicţii ( alcool, ţigări , fast-food, slow-food, etc. ).

În conştiinţa noastră nu avem noţiunea de „interzis” în legătură cu ceva până nu ni se spune. De mici, părinţii încearcă să ne îndrume spre bine : „Nu fă aşa, nu zi aşa, că nu e bine, nu e frumos.” Şi ca să fie siguri că s-au făcut înţeleşi, scot asul din mânecă  : „Dacă mai faci o dată aşa, îl chem pe Bau- Bau !” Şi pe măsură ce creştem, lucrurile se schimbă : „Dacă te mai prind o dată că chiuleşti (iei 4, fumezi, bei, etc. ) , nu-ţi mai dau bani !” La început, replicile funcţionează, dar apoi, (pe mine, cel puţin ) începe să ne roadă  curiozitatea…”Hai ! Să-l văd şi eu pe Bau-Bau ăsta. Nu-mi mai da bani!? Lasă-ma falit ! Să te văd ! ”

Nu ne place nimic mai mult decât să sfidăm legile ( naturii, bunului-simţ , constituţionale ), chiar dacă la urmă se poate să  ieşim noi în pierdere. Dar chiar dacă unii ne acuză pentru ce am făcut, îi ignorăm şi îi ascultăm pe cei care ne ţin partea : „Bine, băă ! Bravooo ! Le-ai dat clasă !” :))  Şi  suntem mulţumiţi de noi că ştim că am stabilit un precedent.

După  18 ani, totuşi, ni se interzic şi mai multe, că doar suntem pasibili de închisoare. Doar prea curioşi să fim de cum arată o celulă ( sau o cameră cu duşuri  /:) ) ca să facem ceva suficient de grav  ca să ne trimită acolo. Şi totuşi, după vârsta asta e  mai interesant şi atrăgător acel lucru de care nu ne puteam apropia „în tinereţe” : „Lasă, aşteaptă până te faci mare, major..Atunci o să înţelegi, o să poţi…”

Noul ne atrage, chiar dacă ne inspiră frică uneori. Şi dacă noul înseamnă ceva interzis nouă cândva,  tentaţia e cu atât mai mare. Că doar tot ce e mai bun în viaţă, ori  e  ilegal, ori e imoral,  ori îngraşă.

Vorba zilei : Nu supăra pe cine nu ştie să se supere. ( N. Iorga )

Pagina următoare »